| Ziua Internaţională a Persoanelor în Etate: “Spre o societate deschisă pentru toate vârstele” |
|
În fiecare an, pe data de 1 octombrie, comunitatea internaţională marchează Ziua Persoanelor în Etate. Această Zi a fost instituită în anul 1990, în cadrul sesiunii a 45-a a Adunării Generale a ONU. În Republica Moldova evenimentul este marcat din anul 1992. Mesajul Zilei Internaţionale a Persoanelor în Etate în anul 2009 este “Spre o societate deschisă pentru toate vârstele”. Populaţia vârstnică este considerată populaţia care a depăşit vârsta de 60 ani. Încă acum 20 de ani Republica Moldova se considera o ţară tânără, deoarece ponderea populaţiei cu vârsta de peste 60 ani nu depăşea pragul de 12%, considerat pragul “îmbătrânirii demografice”. Astăzi ponderea persoanelor vârstnice constituie peste 14%, iar în unele raioane chiar 16-17% şi populaţia continuă să îmbătrânească. Din cauza natalităţii scăzute şi creşterii speranţei de viaţă la naştere se estimează că în anul 2050 fiecare a treia persoană din Moldova va depăşi vârsta de pensionare (62 ani pentru bărbaţi şi 57 ani pentru femei). Îmbătrânirea demografică creează presiuni asupra sistemului de protecţie socială. Indemnizaţiile sociale, asigurarea cu pensii a persoanelor vârstnice, cheltuielile legate de serviciile de sănătate vor fi unele dintre cele mai dificile probleme socio-economice în Republica Moldova pe termen mediu şi lung. „Vom avea mai puţini adulţi activi încadraţi în câmpul muncii, care vor avea de întreţinut un număr mai mare de persoane economic pasive – copii şi vârstnici – unde ultimii vor avea o pondere majoră atât ca număr, cât şi ca volum de alocaţii în cadrul sistemului de protecţie socială”, spune Boris Gâlca, Coordonator de Programe UNFPA în Moldova. Tocmai de aceea necesitatea gestionării în mod corespunzător a problemelor socio-economice legate de îmbătrânirea demografică este imperioasă. UNFPA consideră că urmările nefavorabile ale îmbătrânirii populaţiei trebuie reduse prin creşterea productivităţii muncii, prelungirea „duratei de viaţă sănătoasă şi activă”, extinderea activităţii vârstnicilor care doresc să muncească şi după atingerea vârstei de pensionare. „Toate ţările europene se confruntă cu problema îmbătrânirii. Strategiile demografice aplicate pot fi diferite de la un stat la altul, însă o prioritate comună este investirea în resursele umane după principiul: oameni mai puţini la număr, dar mai sănătoşi, mai educaţi, mai bine asiguraţi material etc. Există motive pentru a presupune că în anii apropiaţi persoanele care au atins vârsta de pensionare vor fi mai active în plan profesional decât predecesorii lor. Persoanele vârstnice vor fi nevoite să-şi continue activitatea profesională un timp mai îndelungat, dat fiind că tinerii angajaţi în câmpul muncii, cu o pondere relativ mică în structura populaţiei, nu vor putea elementar să acopere cheltuielile sociale de întreţinere a bătrânilor”, a mai spus Boris Gâlca. UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie îndeamnă factorii de decizie să recunoască potenţialul major al persoanele în vârstă, folosind competenţa şi experienţa acestora, prin instituirea de politici şi programe care să sprijine bunăstarea persoanelor aflate în etate. În rezultatul unor asemenea acţiuni vor avea de beneficiat nu doar persoanele vârstnice, ci întreaga societate.
UNFPA optează ca fiecare sarcină să fie dorită, fiecare naştere să aibă loc în condiţii de siguranţă, fiecare tânăr să fie în afara pericolului HIV/SIDA, fiecare fată şi femeie să fie tratate cu demnitate şi respect, iar fiecare familie să aibă speranţa unui viitor sigur şi stabil. Acesta este principiul pe care UNFPA îl urmează în întreaga lume.
|








UNFPA, Chişinău, 1 octombrie 2009