UNFPA, Chişinău, 23 martie 2010 – Specialişti ai Ministerului Sănătăţii şi reprezentanţi ai organismelor internaţionale din R. Moldova s-au întrunit, săptămâna aceasta, la o şedinţă de lucru, pentru a pune în discuţie rezultatele evaluării la mijloc de termen a Strategiei Naţionale a Sănătăţii Reproducerii.

În cadrul şedinţei au fost analizate succesele, dar şi deficienţele înregistrate în acest domeniu în R. Moldova pe parcursul ultimilor cinci ani, precum şi recomandările grupului naţional de lucru care a efectua evaluarea strategiei, privind acţiunile ce urmează a fi întreprinse în următorii cinci ani.

Participanţii la întrunire au discutat subiecte ce ţin de: sănătatea maternă şi neonatală; planificarea familiei; prevenirea avorturilor; prevenirea infecţiilor cu transmitere sexuală; infertilitatea; prevenirea şi diagnosticarea precoce a cancerului mamar şi de col uterin; dimensiunea de gen a StrategieiNaţionale în Sănătatea Reproducerii; violenţa sexuală şi traficul de persoane; adolescenţii şi tinerii; sănătatea reproducerii bărbaţilor şi a persoanelor în etate.

Boris Gâlcă, directorul UNFPA, a declarat că evaluarea la mijloc de termen a Strategiei ,,este un exerciţiu foarte important pentru Ministerul Sănătăţii şi pentru tot sistemul de sănătate a Reproducerii din R. Moldova. Practic se evaluează activitatea acestui serviciu pe parcursul ultimilor 15 ani, se identifică golurile, lucrurile ce urmează a fi implementate pe parcursul următorilor cinci ani. Căci, vorbind despre succese, trebuie neapărat să avem curajul să menţionăm şi neajunsurile depistate pentru ca, ulterior, acestea să poată fi înlăturate. Din păcate, există neacoperiri financiare în multe domenii. Avem nevoie de abordarea problematicii în sănătatea Reproduceriiprin politica gender, prin prisma drepturilor omului etc.”.

Gheorghe Ţurcanu, viceministru al Sănătăţii, a menţionat că actuala strategie are şanse de succes doar dacă va fi susţinută de guvern şi de organismele internaţionale. Pavel Ursu, director OMS Moldova, prezent la eveniment, a menţionat că scopul final al acestei strategii este accesul universal şi echitabil la serviciile sănătăţii Reproducerii. „Căci analizele demonstrează că nu toate păturile sociale au acelaşi acces la serviciile de reproducere conform compartimentelor respective a Strategiei”, a menţionat Pavel Ursu.

Situaţia în domeniul sănătăţii materne în R. Moldova  

În anul 2009, datele Ministerului Sănătăţii arată că rata mortalităţii materne a constituit 17,2. Numărul născuţilor vii a constituit 40 801, deci rata este de 17,2 la 40,8 mii născuţi vii, ceea ce înseamnă că în anul 2009, în termeni absoluţi, în R. Moldova au decedat 7 femei din cauze afiliate sarcinii sau naşterii. Aceasta este de aproape două ori mai puţin de cât în anul 2008 când au fost înregistrate 15 cazuri de deces matern (rata mortalităţii materne – 38,4%).

În acelaşi timp, unul din Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, pe care R. Moldova şi le-a asumat în anul 2000, se referă la Îmbunătăţirea sănătăţii materne (Obiectivul Nr5). Conform ţintelor propuse pentru acest Obiectiv, în anul 2010 rata mortalităţii materne trebuie să se micşoreze până la 15,5%, iar până în anul 2015 până la 13,3%.  

Realizarea acestui Obiectiv depinde foarte mult de finanţarea acestui domeniu din ocrotirea sănătăţii, fiind necesare investiţii în instituţiile medicale (dotare cu echipament, tehnologii medicale moderne etc.), asistenţa personalului calificat la naştere, precum şi întărirea măsurilor de depistare precoce a femeilor supuse riscului de deces.

Este de menţionat că în R. Moldova principalele cauze ale mortalităţii materne sunt infecţiile (40%), hemoragiile (27%) şi eclampsiile, sau pierderea cunoştinţei, crampe, convulsii la sfârşitul sarcinii sau în timpul naşterii (13%). ¾ din cazurile de deces matern au loc în zonele rurale.

În acelaşi timp, mortalitatea maternă este influenţată şi de un şir de factori medico-sociali, cum ar fi şomajul, bolile, avorturile.  Condiţiile de muncă a femeilor însărcinate în R. Moldova nu sunt suficient de bine monitorizate. Adesea forţa de muncă a femeilor, adolescentelor este exploatată în cea mai importantă perioadă a vieţii lor (de dezvoltare şi maturizare a funcţiei reproductive), la lucrări ce periclitează sănătatea, precum ridicarea greutăţilor, temperaturilor joase, umiditatea sporită a aerului, praf, substanţe toxice etc. De aceea, se impune şi o supraveghere medicală mai înaltă a femeilor însărcinate, în special în  mediul rural.

Evenimentul, care s-a desfăşurat în zilele de 23-24 martie, a fost organizat de Ministerul Sănătăţii, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Fondul ONU pentru Populaţie.

Strategia Naţională a Sănătăţii Reproducerii a fost aprobată prin decizie de guvern pe un termen de zece ani (2005-2015) şi prevede realizarea mai multor obiective de îmbunătăţire a situaţiei în domeniul sănătăţii reproductive.

Notă: Mortalitatea maternă se calculează aflând raportul dintre numărul femeilor care au decedat în urma complicaţiilor din timpul sarcinii sau naşterii într-un an de referinţă, care revin la 100.000 născuţi vii din acel an. În practică, decesul matern este definit ca decesul unei femei în timpul sarcinii sau într-o perioadă de 42 de zile după terminarea sarcinii, din cauze legate de agravarea sarcinii, excluzând accidentele sau alte incidente.