UNFPA, Chişinău, 22 martie 2010 – „În Republica Moldova există un sistem de protecţie socială a bătrânilor încă imperfect, dar autorităţile din acest domeniu sunt hotărâte şi pregătite să adopte acţiuni concrete ce ar permite schimbarea situaţiei spre bine”, aceasta este una din concluziile formulate la încheierea vizitei de documentare în domeniul îmbătrânirii populaţiei din perioada 15-19 martie, a delegaţiei de experţi din partea Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE).

Per ansamblu, experţii ONU au remarcat că în R. Moldova există inconsecvenţe şi suprapuneri în cadrul sistemului de protecţie socială. „Sistemul de pensii, de exemplu, nu are reguli clare şi transparente de funcţionare, iar corelaţia serviciilor sociale cu cele de sănătate este încă foarte slabă”, a menţionat Andres Vikat, şeful Departamentului pentru Politici de Populaţie al UNECE. Pe de altă parte, a mai spus el, faptul că Guvernul Republicii Moldova a recunoscut necesitatea unor reforme urgente în acest sens, constituie un avantaj. Viviane Brunne, Coordonator de Programe UNECE, a apreciat situaţia din domeniul serviciilor de geriatrie (ramură a medicinii, care se ocupă cu studiul maladiilor de bătrâneţe), precizând că în Armenia, de exemplu, la etapa efectuării unui studiu similar, nu exista nicio organizaţie geriatrică, pe când în Moldova asemenea organizaţii activează la nivel naţional şi raional.  

În alt context, Andres Vikat a menţionat că îmbătrânirea populaţiei este un fenomen firesc, caracteristic mai multor state din Europa şi din întreaga lume. Îmbătrânirea nu poate fi oprită, tocmai de aceea se cer programe naţionale de adaptare şi de minimizare a consecinţelor create de noile condiţii demografice. Adică, „trebuie să vedem părţile bune ale îmbătrânirii populaţiei, cum ar fi longevitatea sporită a vieţii, competenţa şi experienţa avansată, deci posibilitatea de valorificare a capitalului de viaţă a bătrânilor”. 

Eppu Mikkonen-Jeanneret, Reprezentant regional Help Age International pentru Europa de Est şi Asia Centrală, a precizat pe această cale că primul lucru de la care trebuie să pornim ar fi crearea unei noi imagini, pozitive, a bătrânilor. „Din persoane sărace şi neputincioase, trebuie să le transformăm în persoane puternice şi asigurate. Rolul mass-media este foarte important în acest proces, deoarece, de multe ori, anume presa preferă astfel de imagini ale bătrânilor şi creează stereotipuri legate de slăbiciunea lor”.

Amintim că în R. Moldova, coeficientul îmbătrânirii populaţiei constituie 14%, iar în unele raioane depăşeşte 19%, estimându-se că în anul 2050 fiecare a treia persoană va fi la pensie.

Studiul în teren al delegaţiei UNECE în Moldova este prima acţiune dintr-un set mai larg de măsuri, iniţiate de UNFPA, Fondul ONU pentru Populaţie, în parteneriat cu Guvernul R. Moldova, pentru a identifica soluţii de depăşire a consecinţelor provocate de îmbătrânirea rapidă a populaţiei. Dintre acestea mai pot fi enumerate efectuarea unui studiu de evaluare a impactului îmbătrânirii; dezvoltarea Planului de Acţiuni şi evaluarea progresului în domeniu; dezvoltarea Strategiei Naţionale de securitate demografică.