| Legea antiviolenţă bate pasul pe loc |
|
Chişinău, 5 martie 2010 - La mai bine de doi ani de la intrarea în vigoare a Legii antiviolenţă, organele de drept din R.Moldova au aplicat doar trei ordonanţe de protecţie. Aceasta, în condiţiile în care ordonanţa este cea mai eficientă măsură de protecţie a victimelor agresiunilor în familie. Experţi în domeniu, invitaţi la Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie, au ajuns la concluzia că prevederile Legii antiviolenţă încă nu sunt cunoscute suficient de cei care trebuie să o aplice, din care cauză nu se utilizează ordonanţa de protecţie, iar, drept urmare, multe din cazurile de violenţă domestică rămân nesoluţionate, iar agresorii – nepedesiţi. Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie întrunit, vineri, 5 martie, a luat în dezbatere subiectul violenţei în familie şi măsurile de protecţie a victimelor în familie. Natalia Livădaru, procuror la procuratura Anenii Noi, a explicat jurnaliştilor că “prin intermediul ordonanţei de protecţie agresorului i se interzice să se apropie de domiciliu, să meargă la locul de muncă al victimei sau la şcoala unde învaţă copii şi altele”. Ordonanţa de protecţie se emite pentru un termen maxim de trei luni şi poate fi prelungită dacă agresorul, adică persoana care comite acte de violenţă în familie, încalcă cel puţin una dintre restricţiile impuse”, a precizat procurorul de la Anenii-Noi. Toate cele trei cazuri de aplicare a ordonanţei de protecţie au avut loc la Anenii Noi şi asta datorită faptului că acolo există o cooperare foarte bună între procurori, poliţiştii, autorităţile locale şi asistenţii sociali la asistarea victimelor violenţei şi colectarea probelor, a ţinut să menţioneze Ion Oboroceanu, directorul Centrului de Drept din Căuşeni. Potrivit experţilor, victimele violenţei în familie deseori au frică să reclame agresorul, mai mult din teamă că nu vor reuşi să se descurce, dar şi din cauză că nu au încredere în organele de drept şi de protecţie. “Pentru a spori încrederea victimelor, este necesar ca toate persoanele abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei să coopereze între ei, să informeze comunitatea locală şi, prin acţiunile pe care le întreprind, să ofere cetăţenilor mai multă încredere”, consideră Ion Oboroceanu. La rândul său, Ludmila Ceglâc, primarul localităţii Calfa din raionul Anenii Noi, susţine că primăriile trebuie să dispună de un fond special destinat integrării sociale a victimelor violenţei în familie, ca să le poată ajuta pe termen scur, mai ales în situaţiile de criză. În cadrul Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie, Daniela Misail-Nichitin, vicepreşedintele Organizaţiei “La strada”, a menţionat că în ultimele 4 luni, de când a fost instituit un telefon al încrederii, peste 400 de victime au solicitat consiliere si asistenţă. În 95 la sută din cazuri au apelat femei, abuzate de soţi sau concubini. De regulă, ele solicită asistenţă juridică pentru a divorţa sau sfaturi cum să procedeze cu soţul sau concubinul care este violent. Cele mai multe au vârsta între 18 şi 40 de ani. Femeile cu vârsta de 18-25 de ani, de regulă, sunt derutate: pe de o parte nu ştiu ce să facă, pe de altă parte rudele o încurajează să rabde, că aşa e soarta femeilor. Cele cu vârsta între 27 şi 35 ani deja au copii, se plâng că sunt maltratate de ceva timp şi sunt hotărâte să divorţeze. Conştiente că mai pot face ceva în viaţă, au şi solicitările concrete: adăpost, asistenţă juridică specializată. Cele trecute de 36 de ani consideră cel mai des că divorţul pentru ele este o mare problemă: au muncit o viaţă împreună, au avere comună şi unde să plece la această vârstă. Unele au divorţat deja, a avut loc partajul averii, dar continuă să locuiască în aceeaşi casa cu abuzatorul şi solicită servicii pentru agresor. La şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie a fost prezentă o echipă multidisciplinară din satul Calfa, Anenii-Noi, din care fac parte: asistentul social, poliţistul de sector şi primarul localităţii. Ei au vorbit despre cazurile de violenţă pe care le-au instrumentat, problemele cu care se confruntă şi despre unele rezultate pozitive pe care le-au obţinut în această comunitate. De asemenea, la şedinţă a participat şi o victimă a violenţei în familie, cu care jurnaliştii au putut să discute, respectând normele deontologice necesare. Şedinţa Clubului Jurnaliştilor de Investigaţie a fost organizată în colaborare cu UNFPA în cadrul proiectului “Protecţia şi abilitarea victimelor traficului de fiinţe umane şi ale violenţei în familie”, implementat de PNUD, UNFPA, OIM, OSCE, şi în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru Drepturile Omului”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei SUA în Moldova. |






