Academicianul Gheorghe Paladi, unul din autorii studiului, a menţionat la deschiderea evenimentului, că în condiţiile noilor realităţi demografice din R. Moldova se impune necesitatea adaptării populaţiei la un trai specific unei societăţi îmbătrânite. În termeni uzuali aceasta ar însemna crearea condiţiilor pentru integrarea socială a persoanelor vârstnice, valorificarea potenţialului cognitiv al acestora, precum şi iniţierea dezbaterilor publice privind majorarea vârstei de pensionare.

În acest context, Boris Gâlca, Reprezentant adjunct UNFPA în Moldova, a menţionat că sub aspectul îmbătrânirii populaţiei R. Moldova se aseamănă cu ţările înalt dezvoltate din Europa, dar, cu regret, cedează sub aspectul calităţii reformelor întreprinse în acest sens. El a adus exemplul României, care a majorat deja censul de pensionare până la 65 de ani, al Marii Britanii şi Irlandei, unde censul de pensionare constuie 65 de ani, dar urmează să fie majorat treptat până la 68 de ani, al Franţei – unde oamenii ies la pensie la 62 de ani. În R. Moldova, vîrsta de pensionare este de 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi, în felul acesta fiind şi una din ţările cu cea mai mică vârstă de pensionare din Europa. “Majorarea vârstei de pensionare este o reacţie firească la evoluţiile demografice ale populaţiei, specifice nu doar R. Moldova, dar tuturor ţărilor. Aceasta nu trebuie să fie decizia guvernanţilor sau a experţilor, ci a întregii societăţi. Pentru aceasta se cer mai multe dezbateri publice pe marginea acestui subiect, precum şi desfăşurarea unor campanii de informare în masă prin care populaţia să înţeleagă necesitatea unor asemenea reforme şi să le perceapă ca pe unele cu beneficii pe termen lung şi nu cu dezavantaje imediate. Totodată, este necesară diversificarea pieţei fondurilor private de pensii, pentru ca persoanele să poată contribui din timp la formarea viitoarelor pensii”, a precizat Boris Gâlca.

Liliana Palihovici, Preşedinta Comisiei Parlamentare pentru Protecţie socială, Sănătate şi Familie, a menţionat că problemele demografice, inclusiv îmbătrânirea populaţiei, sănătatea reproductică, se află pe agenda Comisiei, iar ca dovadă serveşte iniţiativa creării unei subcomisii formată din deputaţi şi academicieni de profil, care ar avea scopul să analizeze situaţia în domeniu şi să vină cu recomandări de rigoare în acest sens. “Avem o comunitate ştiinţifică şi o secţie demografică al cărui potenţial trebuie să-l explorăm la cel mai înalt nivel. Atunci când vom elabora anumite ajustări la cadrul legal în acest domeniu, vom invita membrii acestei subcomisii, în special specialiştii în demografie, să vină cu recomandările necesare. Aceasta este o atitudine firească pe care trebuie să o avem noi, legislatorii, în raport cu mediul academic în condiţiile în care monografiile, studiile care se elaborează, se fac anume pentru a ne ajuta să elaborăm şi noi politici cât mai eficiente şi mai bune pentru populaţie”, a declarat Liliana Palihovici.

În final, Serghei Pirojcov, Ambasadorul Ucrainei în R. Moldova, demograf cu renume în mediul academic de profil, a menţionat că îmbătrânirea populaţiei este un fenomen firesc care nu poate fi oprit, tocmai de aceea se cer programe naţionale care ar neutraliza consecinţele sociale şi economice ale acestui fenomen. “Altfel spus, dacă tot nu putem opri îmbătrânirea, să ne adaptăm la ea şi să vedem părţile bune, cum ar fi longevitatea sporită a vieţii, deci posibilitatea mult mai mare de valorificare a experienţei de viaţă a bătrânilor”. El a precizat că "monografia reprezintă o lucrare de valoare pentru domeniul demografic din R. Moldova care va suscita odată în plus interesul şi atenţia societăţii moldoveneşti faţă de  problemele demografice actuale”.

Reportaj Radio de la eveniment http://www.trm.md/index.php?location=3